Actualitate

Explozie de parfum şi culoare în grădinile botanice

Explozie de parfum şi culoare în grădinile botaniceÎn România există 10 grădini botanice, utilizate atât pentru cercetare, cât şi pentru agrement – la Bucureşti, Iaşi, Cluj (două), Jibou, Galaţi, Craiova, Tulcea, Târgu Mureş şi Arad. Cum a venit sezonul vacanţelor, ţi le prezentăm, pentru că e păcat să treci prin oraşele respective şi să nu vizitezi aceste adevărate oaze de culoare, parfum şi relaxare.

Iaşi. Prima grădină botanică de pe teritoriul ţării a fost cea din capitala Moldovei, înfiinţată de medi­cul şi naturalistul Anastasie Fătu în 1856, din fon­duri proprii. A fost mutată de 3 ori până la actualul amplasament, din Dealul Copoului. Una dintre atracţiile principale o reprezintă cele 600 de soiuri de trandafiri, din care câteva create exclusiv în Ro­mânia: “Luchian”, “Foc de Tabără” şi “Rosa Bunda”.

Bucureşti. Înfiinţată în 1860 lângă Facultatea de Medicină “Carol Davila”, Grădina Botanică Bucureşti a fost mutată 24 de ani mai târziu pe actualul amplasa­ment, în Cotroceni. A trecut peste numeroase vicisitudini (inundaţia din 1892, ocu­paţia trupelor germane din Primul Război Mondial şi bombardamentele americane din 1944), adăposteşte peste 10.000 de specii de plante şi este una dintre atracţiile Capitalei.

La Cluj există două grădini botanice. Prima este parte a Universităţii Babeş-Bolyai, se întinde pe 14 ha şi adă­posteşte circa 10.000 de categorii de plante. A fost creată în 1920, după unirea Transilvaniei cu România. Printre atracţiile acesteia se numără Grădina în stil japonez, cu un pârâu şi o căsuţă din Ţara Soarelui Răsare, şi Grădina romană, cu vestigii arheologice din vechea colonie Na­poca. Cea de-a doua, Gădina Agrobotanică, aparţine de Universita­tea de Ştiin­ţe Agrare şi a fost înfiin­ţată în 1903. Plantele de stâncărie sau cactuşi adaptaţi condiţiilor din Româ­nia sunt doar câteva dintre actracţiile aces­tui superb complex.

Jibou. În oraşul să­lăjan există o frumoa­să grădină botanică, înfiinţată între 1959 şi 1968, în jurul castelu­lui Wesselenyi. Aceas­ta dispune de sere colecționare, sere de microproducţie şi de cercetare, un complex de acvarii, parc zoo, voliere pentru păsări, grădina japoneză şi un rozarium. Grădina a devenit o atracţie pentru tinerii care urmează să se căsătorească, mulţi alegând să-şi unească destinele printre florile din complex.

Târgu Mureş. Grădina Botanică de lângă Universitatea de Me­dicină şi Farmacie a fost înfiinţată în 1948 şi are mai mult scop ştiinţific. Printre atracţiile acesteia se numără parcul dendrolo­gic, sera de producţie, dar şi grădina de plante medicinale. Un exemplar de Gingko Biloba (copac care creşte în mod natural doar într-o mică regiune din sud-estul Chinei) a fost plantat aici în urmă cu câţiva ani.

Galaţi. Grădina Botanică din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii “Răzvan Angheluță” Galaţi a fost înfiinţată în 1990, pe o suprafaţă de 18 hectare de pe faleza Dunării. Întregul complex este foarte ofertant: în afară de a admira flori şi plante, aici mai poţi vizita acva­riul, plane­tariul, mu­zee sau cel mai modern observator astronomic din ţară.

Craiova. Grădina Botanică Universitară a funcţionat în două locuri: în Craiova, dar şi în localitatea Rânca, din Gorj. Cea din Bă­nie, înfiinţată în 1952, este o splendoare, însă despre cea din Rânca putem vorbi la trecut. Gândită ca o grădină botanică alpină, în care studenţii la biologie şi geografie îşi făceau practica, aceasta a fost retrocedată şi defrişa­tă de noii proprietari.

Tulcea. La poar­ta Deltei Dună­rii se află cea mai simpatică grădină botanică din ţară. Denumită “Bididia”, aceasta mai rezistă doar graţie micu­ţilor care fac parte din cercurile bio­logice de la Palatul Copiilor din Tulcea. A fost înființată în 1983, pe o suprafaţă de 12 ha şi prezintă în principal varieta­tea vegetală a Do­brogei, din Munţii Măcin până în Del­ta Dunării.

Macea, Arad. Grădina Botanică din Macea are o întindere de 21,5 ha şi este amenajată pe teritoriul unui fost conac boieresc, la circa 20 km de Arad. A luat fiinţă în 1724, ca grădină cu câteva exemplare de plante exotice, pentru ca în 1990 să intre în admi­nistrarea Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” şi să devină grădină botanică în adevăratul sens al cuvântului.

Jurnalul.ro

Citeste si...