Politica

Iohannis: După 15 mai, nu vom putea pleca din localitate decât pentru un motiv serios

Iohannis: După 15 mai, nu vom putea pleca din localitate decât pentru un motiv serios
Iohannis: După 15 mai, nu vom putea pleca din localitate decât pentru un motiv serios

Președintele României a desfășurat o conferință de presă, marți, pe tema efectelor generate de pandemia de COVID-19 la nivel național. Klaus Iohannis a criticat virulent anumite partide politice, pentru modul în care „înțeleg să folosească această nenorocire pentru interesul lor electoral”. Șeful statului a explicat că încă nu a fost atins vârful epidemic la nivel național și a subliniat că viața nu va reveni la normalitate după 15 mai, când expiră starea de urgență, pentru că o bună parte din restricții vor rămâne în vigoare. Astfel, nu vom putea pleca din localitate „decât pentru un motiv serios”, nu vom putea merge la mall sau restaurante, iar marile festivaluri probabil nu vor mai avea loc în 2020. În ceea ce privește competițiile sporitve, „dacă se vor relua”, la ele nu vor putea lua parte spectatori.

A trecut o lună și jumătate de când am instituit starea de urgență. Este mai mult decât o lună și jumătate de când, din păcate, trăim cu această epidemie. Din motive de distanțare, din motive de siguranță, am avut mai degrabă declarații de presă și am considerat că este bine să revenim la o formă mai interactivă. În consecință am invitat jurnaliștii acreditați la Cotroceni să vină astăzi la o conferință de presă. (…) După o lună și jumătate, deja putem să tragem destul de multe concluzii și concluzii statistice. Aș începe prin a remarca că, în această epidemie, autoritățile, împreună cu medicii și românii, au obținut până acum rezultate notabile. Românii au dovedit că au simț civic, au echilibru și, da, societatea românească a dovedit maturitate. Însă se discută foarte mult, în aceste zile, despre măsurile de relaxare. Sigur, vom ajunge și acolo. Eu am menționat că după 15 mai anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim foarte, foarte atenți. Nu am atins maximul, în România, și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită și poate să distrugă toate rezultatele bune pe care le-am obținut până acum”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a adăugat că este „foarte conștient că oamenilor le-a fost greu să stea acasă, le-a fost greu să își reducă viața într-un fel total neașteptat. Eu sunt foarte conștient că medicilor le-a fost extrem de greu, că personalului medical i-a fost extrem de greu și îi este în continuare, dar împreună am obținut aceste rezultate. Repet, pericolul nu a trecut. Este nevoie în continuare de maximă atenție. Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă în niciun caz că revenim la viața noastră normală, pe care am avut-o înainte de epidemie. Deci, 15 mai, dragii mei, nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o. În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală, așa cum o știm noi de dinainte de pandemie”.

Vor rămâne foarte multe restricții în vigoare. Nu vom putea să ne întâlnim decât maximum câte trei. Nu vom putea, o vreme destul de bună, să ieșim, de exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici măcar să plecăm din localitate decât dacă avem un motiv foarte serios. Aceste lucruri, sigur, vor fi încă detaliate. În majoritatea unităților, fie ele comerciale sau economice, sau de stat, la ușă va fi cineva care ne măsoară temperatura, să nu permitem accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc. (…) Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an. Nu putem să riscăm să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc. Știu că sunt mulți care își doresc, de exemplu, să se reia competițiile sportive. Dacă se vor relua, există o probabilitate mare să se reia fără spectatori”, a adăugat Iohannis.

Președintele a precizat că, „atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale. N-au existat, pur și simplu. N-au existat rezerve de măști, n-au existat rezerve de biocide. Au existat foarte puține medicamente și acestea toate au trebuit procurate într-un timp record, și s-au procurat. S-au folosit nu doar banii puțini, care au fost la vistieria noastră, s-au folosit cu mare succes și bani europeni, și se folosesc în continuare. Am dat niște date săptămâna trecută, când am avut Consiliul European în format videoconferință. România are, acum, acces la un miliard și jumătate de euro, din fondurile europene aferente acestui exercițiu bugetar, care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, de echipamente, pentru sporurile care se vor da medicilor și personalului din spitale șamd”.

El a criticat anumite partide politice, pentru modul „în care înțeleg să folosească această nenorocire pentru interesul lor electoral”.

Nu toți politicienii au fost de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei, de partea care se ocupă de români. Avem un contraexemplu mare cât Casa Poporului. Contraexemplul este Parlamentul și modul în care unele partide și unii lideri au înțeles și înțeleg să folosească această nenorocire pentru câștigul lor electoral în această perioadă critică. (…) Banii românilor au fost risipiți de guvernele pesediste, în loc să fie investiți acolo unde aduceau un câștig pentru toată țara. Este trist ca după ani și ani de guverne pesediste să ne găsim în situația în care să facem față unei epidemii groaznice cu visteria aproape goală, fără rezerve și tot aceeași pesediști să strige în Parlament că Guvernul și președintele nu fac ce trebuie! Este ceva jalnic”, sublinia șeful statului.

În aceeași conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a mai vorbit despre calendarul alegerilor parlamentare și locale în contextul pandemiei, posibilitatea de a ridica starea de urgență la 15 mai, situația școlilor și a părinților, majorarea pensiilor, maniera în care Guvernul Orban și forțele de ordine au gestionat situația, solidaritatea bugetarilor și șomaj tehnic, dublarea alocațiilor, licitația pentru 5G, capacitatea de testare pentru coronavirus din România, precum și despre românii care au plecat la muncă în străinătate în ciuda restricțiilor.

sursa