Extern

România, „împinsă” în spațiul Schengen de pandemia de coronavirus

România, „împinsă” în spațiul Schengen de pandemia de coronavirus
România, „împinsă” în spațiul Schengen de pandemia de coronavirus

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, propune ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la spațiul Schengen după ce pandemia de coronavirus va fi complet controlată.
Comisia Europeană dorește ca Uniunea Europeană să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului, scrie Reuters, preluată de Agerpres.

UE trebuie să meargă „înapoi în viitorul” frontierelor deschise de îndată ce pandemia de COVID-19 este adusă sub control, a afirmat joi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson.

„Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând după ce situaţia o va permite”, a spus comisarul european Ylva Johansson într-o videoconferinţă cu europarlamentari.

„Pe termen lung, UE trebuie să acţioneze mai bine decât să revină la status quo și trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere (la spaţiul Schengen – n.red.)”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne.

În ultimii doi ani, României și Bulgariei li s-a reproșat de către state din spațiul Schengen că nu pot intra în Schengen până nu rezolvă problema corupției – Ce condiții trebuie îndeplinite, dar și ce avantaje sunt odată cu aderarea la spațiul Schengen (v. la finalul articolului). Parlamentul European şi-a dat acordul pentru aderarea Bulgariei şi României în iunie 2011, la 4 ani de la aderarea acestora în tandem, iar de atunci şi-a reiterat poziţia de mai multe ori. În prezent, Bulgaria şi România aplică acquis-ul Schengen parţial, iar la frontierele celor două ţări au loc controale. Anul trecut, aderarea Croației la Schengen a fost aprobată de Comisia Europeană.

Comentariile lui Johansson indică dorinţa executivului comunitar ca ţările UE să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului. Această situaţie a adus aminte de măsurile de închidere a frontierelor, luate într-o manieră necoordonată, în 2015-2016 pentru a stopa valul de migranţi ce se îndrepta spre Europa.

„Statele membre au introdus măsuri diferite, într-o manieră necoordonată. Ridicarea acestor restricţii naţionale diferite va lua ceva timp, dar o putem face”, a adăugat Johansson.

Comisia Europeană doreşte ca statele membre să înceapă ridicarea graduală a controalelor la frontierele naţionale, iar săptămâna viitoare va prezenta linii directoare pentru măsuri echilibrate în vederea evitării unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus.

Ylva Johansson a reamintit că, atunci când a fost creat spaţiul Schengen de cinci ţări în 1985, Zidul Berlinului era încă era un simbol al Europei divizate de Războiul Rece şi milioane de europeni nu puteau călători în mod liber.

În ultimii ani, spaţiul Schengen a suferit lovituri succesive, de la criza migraţiei la pandemia de COVID-19, confruntându-se cu obstacole repetate în calea obiectivului postbelic al integrării europene.

De asemenea, actualele restricţii de circulaţie cântăresc greu asupra sectorului turistic european, unul dintre cele mai lovite de pandemie, ca şi asupra comerţului şi transporturilor pe continent, care traversează cea mai gravă recesiune.

sursa

Citeste si...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *